SFINTII PARINTI INDRUMATORI PE CALEA ORTODOXIEI

Cei doi frati, Petru si Andrei, sunt cei dintai chemati de Iisus ca sa devina ucenicii Sai.Ei lasa totul si ii urmeaza Lui. Intr-o zi, pe neasteptate, viata lor se schimba: din pescari care aduna pesti din mare ei devin ucenici a lui Hristos care aduna din marea lumii acesteia oameni pentru Imparatia Cerurilor!

Sfantul Andrei ne arata cat de simpla si in acelasi timp cat de puternica este chemarea lui Hristos, dar si cat de prompt este raspunsul la aceasta chemare sfanta. Sfantul Andrei urmeaza lui Hristos fara conditii si fara intarziere, fara calcul si fara dorinta de castig, ci doar pentru ca a simtit in chenarea lui Iisus pe insusi Cuvantul Vietii.
Sfantul Apostol Andrei a fost toata viata luminat de chemarea lui Hristos. De aceea el a marturisit pe Iisus prin cuvant si fapta, chiar si cu pretul vietii sale.
Aducem lauda lui Hristos care pururea lucreaza prin sfintii si, atunci cand sunt vii pe pamant, sau cand se afla in ceruri. Cu adevarat vii intre oameni se afla numai sfintii! In ei este prezent si lucrator Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul!
Sfintii, care si-au sfintit trupul lor in timpul vietii pamantesti, lucreaza din ceruri prin sfintele lor moaste, si fac minuni, aratand putera si iubirea lui Dumnezeu pentru om. De aceea vazand cum sfintii aduna intru bucurie in jurul lor generatii si popoare diferite, de-alungul anilor, sa zicem impreuna cu psalmistul: “MInunat este Dumnezeu intru sfintii Sai! “
Ne rugam sfantului Andrei “ sa intareasca credinta ortodoxa apostolica azi, sa ne daruiasca putere sa raspundem si noi azi chemarii lui Hristos, cu bucurie si dragoste, asa cum a facut-o el in vremea sa!
Sursa
I.p.s DANIEL
Mitropolitul Moldovei si Bucovinei in octombrie 1966 la Iasi

- Colind
Asculta mai multe audio Diverse

Sarbatorind pe cel dintai chemat la apostolie, romanii de pretutindeni rostesc cu cuget curat numele intaiului lor parinte sufletesc care i-a nascut la viata cea intru Hristos-ANDREI
 

Dupa cum ne marturisesc scrierile sfinte, Andrei, era inclinat spre rugaciune si cugetare, simtea chemarea spre patrunderea si intelegerea tainelor lui Dumnezeu. In felul acesta se apropie de Sfantul Ioan Botezatorul, la pustiul Iordanului, si, desi era foarte tanar, devine ucenicul acestuia.

Pe cand Iisus venea la Iordan spre a fi botezat de ultimul mare profet al Vechiului Testament, Andrei l-a auzit pe Inaintemergator exclamand: “Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatele lumii”! ( Ioan 1.29 ).  Cunoscator al profetiilor mesianice, dar mai ales nutrind o dorinta fierbinte si o curiozitate specific tinereasca, incurajat de cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul si cu dragoste in suflet pentru cel botezat, Andrei se

apropie si-L intreaba pe Iisus: “ Unde locuiesti?!, “Vino si vezi! “ (Ioan 1.39 ) i-a zis Mesia. Si s-au dus impreuna.

Din acel moment Andrei era nelipsit de Mantuitorul, fiind martor la alegerea celorlalti apostoli. Niciodata nu s-a indoit in credinta. A raspandit  Evanghelia lui Hristos  in Asia, Pontul Euxin, sudul Dunarii si Ahia.

Pe la anul 50, Sfantul Apostol Andrei era prezent la sinodul apostolic dupa care incepea o a doua calaorie misionara. In drumul sau a fost prin de persecutorii crestinilor, a fost batut cu bice de la cai, dezbracat in frig si pironit pe  o cruce de tei in forma de X.

Moastele si Crucea Sfantului Andrei se gasesc in catedrala din Patras. Prin atingerea de Sfintele sale moaste, toti cei cu credinta curate si adevarata au primit tamaduiri si mangaieri de-a lungul veacurilor.

(Preot Lector Universitar Nechita Runcan )

Cine vrea sa fie auzit de Dumnezeu in rugaciunile sale, acela va trebui sa-L asculte pe Dumnezeu in poruncile Sale.
Primeste-l pe Datatorul de Lege- Dumnezeu- si El te va primi pe tine, cel ce te rogi Lui.( Sfantul Nil Sinaitul )

Dumnezeu este mare in sine insusi, Dumnezeu este mare in lucrurile Sale. In Sine insusi Dumnzeu este Fiinta infinita, Perfectiune fara margine. Vesnicie fara sfarsit, Frumusete fara amestecare, Dumnezeu ne este inaccesibil. “ El locuieste, zice apostolul , in lumina neapropiata “.
“Nimeni nu l-a vazut pe Dumnezeu, nici nu poate sa-L vada”. Si “Nimeni nu cunoaste pe Dumnezeu decat Fiul”
– Insa acest Dumnezeu, atat de mare, atat de inaccesibil in El insusi, a socotit demn sa ni se arate noua sub valul lucrurilor create, si daca maretia lui cea intima ne scapa, maretia pe care o imbraca lucrurile sale ni-l fac cunoscut in mod minunat.
Dumnezeu este mare. Dumnezeu este atat de infinit, de inalt mai presus decat orice inteligenta create pe care niciodata, nici in cer nici pe pamant, nici un altul decat Dumnezeu nu o va putea patrunde in mod adecvat acea Esenta divina.
Dumnezeu atunci ne va ramane complet necunoscut? Viata Sa intima ne va fi un mister inaccesibil?
NU. Fara sa ne dea de la sine insusi o cunoastere adecvata, Dumnezeu a socotit demn ca sa ne descopere taina vietii Sale interioare. Nici o fiinta creata nu va cuprinde complet pe Dumnezeu.
(Sfantul Ioan Gura de Aur, Bogatiile oratorice, maretia lui Dumnezeu )

In timpul noptii, laude Domnului,
De la cei ce-n glas se inalta,
Iar Domnului Mantuitorului,
Slava Treimii si-a noastra speranta.

Pe Tatal si Hristos sa ii rugam,
Pe Sfantul Duh al Tatalui,
Deplina biruinta sa cantam,
Sa fim invingator dusmanului.

Sfantul Ambrozie al Milanului, Imn de dimineata

Este aceasta un indemn sau o porunca?
Raspundem: este o porunca si crestinul care calca porunca pacatuieste si este vrednic de osanda.
Citirea zilnica din Sfanta Scriptura nu e numai treaba calugarilor sau a sectarilor. Fiecare familie trebuie sa aiba in casa sau pe masa sa Cuvantul lui Dumnezeu asezat in Sfanta Scriptura. Asa cum gospodarul se straduieste sa aiba zilnic pentru sine si ai sai bucata de paine sau de mamaliga pentru indestularea foamei celei trupesti tot sa crestinul crestin isi hraneste inima si sufletul cu painea cea din cer a Cuvantului lui Dumnezeu
Se poate implini aceasta porunca? Hotarat ca da! Spre acest scop avem carti din Sfanta Scriptura pentru citirea zilnica.
Asa sunt catismele psaltirei precum si partile din Sfanta Evanghelie si din Apostol.
Dintre toate cartile pe care le avem in graiul nostru romanesc psaltirea s-a tiparit pana in agust 1949 de 108 ori. Nici o alta carte nu a fost atat de citita si raspandita, se cuvine si trebuie sa continue si azi a fi una din cele mai gustate carti impreuna cu toate celelalte ce alcatuiesc Sfanta Scriptura.
Sfantul Ioan Gura de Aur in talmacirea sa la Evanghelia de la Matei spune ca o mare greseala este a crede ca citirea din sfanta Scriptura este buna numai pentru calugari.
Crestinii cei din lume au chiar mai mare trebuinta de aceasta. Caci cei ce sunt in vartejul luptei, zilnic sunt raniti si zilnic au nevoie sa-si lecuiasca ranile. A nu citi cartile care cuprind cuvantul lui Dumnezeu este un lucru neinchipuit de rau iar mai rea si mai pagubitoare este ca o asemenea citire este nefolositoare de prisos.
Iar cate s-au scris mai inainte, spre invatatura noastra s-au scris ca prin rabdare si mangaierea scripturilor nadejde sa avem. (Epistola catre romani, 15,4)
Daca Scripturile sfinte cu acest scop s-au scris, crestine citeste-le.

Batranul Porfirie zicea: ” Atunci cand Hristos vine sa umple toata casa inimii noastre, toate problemele, toate ratacirile, toate nelinistile dispar. Si pacatul, de asemenea, dispare. ”

Lupata spirituala trebuie dusa cu zel. Batranul Antim zicea: “Zelul si nepasarea sunt doua mijloace puternice. Unul ne uneste cu Dumnezeu si celalalt ne separa. Zelul este un fier incins, nepasarea este un fier rece: oricat de tare ar lovi fierul in fierul rece, nu poate face ceva din el, pe cand fierul incins este usor de modelat. ”

Cunoasterea de sine il face pe om intelept. Batranul Iosif zicea:
“Cunoasterea de sine il face om mult mai intelept decat alti oameni. El devine smerit si in acelasi timp primeste harul Sfantului Duh.”

La intrebarea dificila de ce oamenii nu devin sfinti?, Batranul Filotei raspunde: ” Responsabilitatea ne revine noua insine. Intai proastei noastre dispozozitii apoi neglientei si lenei noastre, in al treilea rand slabei noastre iubiri de Dumnezeu sau lipsei ei, in al patrulea rand iubirii noastre fierbinti catre mamona, atasamentului fata de bunuri materiale si inclinatiei noastre catre lucruri josnice”

I.P.S Arhiepiscop ANDREI de Alba Iulia, Pledoarie pentru o viata morala curata